Este important pentru copii să înveţe o limbă străină încă de mici?

Ştim cu toţii că există păreri pro şi contra pentru studiul unei limbi străine începând cu vârsta preşcolara. Unii părinţi considera că mintea copilului nu trebuie încărcată cu atâtea informaţii, fiind suprasolicitata, pe când alţi părinţi se gândesc încă de când copilul este mic ce limbă străină să înveţe prima dată. Apare o întrebare pe buzele părinţilor: „Având în vedere că cel mic abia învaţa să vorbească, a învăţa o limbă străină nu creează confuzie în mintea copilului?”

Părerea generală a părinţilor şi a educatorilor, în prima parte a secolului XX, era că expunerea copilului la a doua limbă încă din primii ani de viaţă crea confuzie şi interfera cu dezvoltarea funcţiilor cognitive normale şi cu succesul în mediile educaţionale. Un studiu realizat în anii 60′ arata exact opusul, şi anume o superioritate a copiilor bilingvi faţă de cei monolingvi, aspecte care reies din rezultatele testelor de inteligentă şi din achiziţiile şcolare. Studiile recente sunt mai echilibrate, fiind identificate arii cognitive în care copiii bilingvi excelează, dar şi arii în care a fi expus la o limbă străină nu influenţează dezvoltarea.

Într-un articol privind impactul bilingvismului la o vârstă fragedă asupra dezvoltării cognitive, emoţionale şi sociale, reiese că bilingvismul nu are un impact negativ asupra dezvoltării copilului, de-a lungul timpului fiind cercetat mai mult impacul asupra dezvoltării cognitive, decât asupra aspectelor emoţionale. Atunci când dorim să cercetăm impactul unei a doua limbi asupra dezvoltării copilului, trebuie să luăm în considerare aspecte, cum ar fi: contextul în care limba este învăţată, atitudinea părinţilor asupra limbilor străine, importanţa acestor limbi în comunitate şi contextul socio-cultural în care copilul se dezvoltă. Respectul general şi atitudinea comunităţii faţă de limbile străine pe care copilul le învaţa joacă un rol foarte important în dezvoltarea copilului.

Referitor la abilităţile cognitive ale copiilor expuşi la un mediu bilingv, se pare că aceştia obţin scoruri mai mari la testările abilitaţilor cognitive, decât copiii monolingvi.

Într-un studiu care cercetează modul în care copiii bilingvi învaţa sistemele de sunete specifice pentru două limbi, este subliniat faptul că cei mici pot învăţa două limbi simultan, aşa de natural cum pot învăţa limba lor natală. Se pare că cei mici pot învăţa un cuvânt şi într-o singură expunere la acel cuvânt. Într-un alt articol este descrisă o cercetare realizată pe 16 bebeluşi, prima jumătate fiind selectată din familii în care se vorbeşte doar limba engleză, iar cea de-a doua jumătate din familii în care vorbesc limba engleză şi limba spaniolă, pentru a se vedea părţile creierului care sunt activate atunci când bebeluşii ascultă sunete specifice celor două limbi. Copiii expuşi la două limbi prezintă activitate crescută în cortexul prefrontal şi în cortexul orbitofrontal, zonele din creier responsabile de funcţiile executive, cum ar fi luarea deciziilor şi rezolvarea problemelor. Acest studiu susţine alte studii care descriu faptul că adulţii bilingvi au funcţii executive mai bune faţă de cei care cunosc doar o limbă.

Tot mai multe studii susţin că cea mai bună perioadă pentru un copil de a învăţa o limbă străină este în primii 3 ani. Întrebarea multor părinţi ar fi: „Creierul copilului este suficient de bine dezvoltat pentru că el să înţeleagă o nouă limbă?” În aceşti ani sunt puse fundaţiile pentru gândire, limbaj, aptitudini, atitudini şi alte caracteristici, aşa că ar fi păcat să nu „profităm” de această perioadă de plină dezvoltare a copilului. Până la vârsta de 8 luni, creierul unui sugar are 1000 de trilioane de conexiuni. Apoi, numărul de sinapse începe se scadă, iar până la vârsta de 10 ani, numărul de conexiuni ajunge la jumătate.

În continuare vom expune beneficiile de a cunoaşte o limbă străină pentru adulţi. În prezent se ştie că a învăţa o nouă limbă este cea mai eficientă modalitate de a creşte inteligenta, de a menţine mintea ageră şi de a lupta împotriva îmbătrânirii creierului. Din articolul in care sunt prezentate aceste beneficii reiese faptul că adulţii care cunosc mai multe limbi au şanse mai mari de a fi mai concentraţi, de a urmări scopuri pe termen lung şi de a amâna gratificarea imediată. Mai mult, acestia reusesc sa aiba o memorie mai bună, sa fie creativi, sa treaca rapid de la o sarcină la alta şi sa detina abilitati de ascultare. De asemenea, a cunoaşte o a doua limbă, sau expunerea la limbi străine poate amâna instalarea bolii Alzheimer sau a dementei cu 4 ani şi jumătate, conform unui studiu.

Întorcându-ne la întrebarea prezentată la începutul articolului, se pare că există numeroase beneficii pentru expunerea copilului de la o vârstă cât mai fragedă la o limbă străină. Este necesar ca noi adulţii să recunoaştem adevărata capacitate cognitivă a copiilor şi să îi stimulăm corespunzător. De asemenea, mintea copiilor este atât de flexibilă, încât cunoştinţele contribuie la formarea abilitaţilor cognitive şi a numeroaselor abilităţi socio-emotionale. Bineînţeles că este foarte important modul în care copilul este expus la o limbă străină şi modul în care acestuia îi sunt expuse informaţii noi, altfel riscăm să avem un copil care nu mai cooperează ulterior la realizarea sarcinilor cognitive la şcoală!