Importanţa învăţării nonformale

Se ştie că omul, de când se naşte şi până îmbătrâneşte învaţa. Copilul învaţa întâi în mediul familial, apoi învaţa într-un mediu formal, şi anume şcoală. Timpul trece, copilul devine adolescent, apoi tânăr şi apoi adult şi astfel el învaţă în continuare la serviciu, în viaţa de zi cu zi, etc.

Şcoala este importantă, dar….
În dezvoltarea copilului, grădiniţa şi şcoala au un rol foarte important : modelează minţi, dezvolta gândirea şi celelalte procese psihice, le ajuta să se împletească armonios şi să pregătească micuţul pentru viaţă. Dar oare mediul şcolar este suficient ?
Într-adevăr, cunoastintele dobândite la şcoală sunt esenţiale. Cu toate acestea, în ultimul timp, există tot mai multe surse care spun că nivelul cunoştinţelor este prea mare, temele date acasă au un volum substanţial, iar ritmul în care un copil învaţa este din ce în ce mai accelerat. Uneori copilul nu are timp să-şi însuşească o noţiune şi să se obişnuiască cu aceasta, că imediat se trece la predarea altei noţiuni. Aceasta modalitate de a se desfăşura procesul de învăţare poate duce, în cazul unor copii proaspăt intraţi în şcoală, la dificultăţi de învăţare, scăderea stimei de sine, sentimente de inadecvare faţă de propria persoană, insucces şcolar şi poate, abandon şcolar. Se mai discuta faptul că în şcoală se promovează competiţia, copiii cu dificultăţi sunt uneori marginalizaţi, există clase în care învăţătoarele sunt suprasolicitate de numărul de copii, iar copiii sunt uneori negativ influenţaţi de notele mici care curg.

Soluţii ar fi….
Care ar fi soluţii realizabile pentru aceste dificultăţi întâmpinate de un număr semnificativ de părinţi ?
O soluţie ar fi că părinţii să apeleze şi să se informeze despre metode alternative de învăţare formală, cum ar fi pedagogia Waldorf şi cea Montessori, care pe lângă procesul instructiv-educativ, este pus un mare accent şi pe organizarea vieţii social-culturale şi pe promovarea independenţei copilului.
De asemenea, o altă soluţie ar fi împletirea activităţilor didactice realizate în timpul şcolii cu activităţi de învăţare de tip nonformal, cum ar fi : excursii, acţiuni social-culturale (vizite la muzeu, la teatru, la bibliotecă, etc.). Acestea sunt contexte în care copilul învaţă în continuare, dar fără să simtă presiunea notelor şi necesitatea obţinerii unor rezultate conform unor standarde.

Învăţăm fără să ştim că învăţăm şi ne place !
În afară de cercuri de discipline şi activităţi organizate, copilul poate învăţa din cele mai simple contexte, cu ajutorul părintelui. Acesta din urmă poate crea situaţii, cum ar fi mersul în piaţă, unde poate să urmărească că cel mic : să se familiarizeze cu categoriile de legume şi fructe, să vadă interacţiunea vanzator-cumparator, modele potrivite de comportament social, ce înseamnă un cântar, să înţeleagă unele unităţi de măsură şi să participe cu plăcere la activităţile specifice vieţii. De asemenea, părinţii pot organiza o vizită cu trenul într-un alt oraş, iar astfel copilul învaţa : ce se întâmplă într-o gară, ce înseamnă o casă de bilete, cum să se orienteze pentru a-şi da seama când vine trenul şi la ce linie vine, cum să interacţioneze cu controlorul de bilete, etc.
Alte asemenea activităţi ar putea fi : cumpărături împreună cu copilul în hypermarket, mersul cu mijloacele de transport în comun, responsabilizarea copilului de a face cumpărături singur dintr-un magazin mic, etc.

De ce învăţăm astfel ?
De ce sunt necesare aceste activităţi ? Oare nu e prea mic copilul meu pentru desfăşurarea lor ? Îmi consuma mult timp ? Acestea ar putea fi unele din întrebările pe care le-ar pune un părinte. Adevărul este că aceste activităţi vor consuma timp, dar copilul nu este niciodată prea mic să participe în mod activ în viaţa lui. Astfel, copilul fără să-şi dea seama învaţa foarte multe informaţii, pe care le poate utilize mai târziu în diferite contexte şi care îl ajută să devină un adult autonom şi responsabil. Imaginaţi-vă cum ar fi ca un copil să ajungă la vârsta de 12 ani şi să nu fi făcut cumpărături singur de la magazinul din cartier, sau să nu fi fost în gară. Studiile arată că autonomia copilului este în strânsă relaţie cu o bună stima de sine.
Aşadar, cunoştinţele acumulate la şcoală sunt importante, dar importante sunt şi acele cunoştinţe pe care copilul le internalizeaza în viaţa de zi cu zi, fără ca acesta să îşi dea seama că învaţă, prin activităţile pe care părinţii le desfăşoară cu aceştia.
Este important ce învăţăm, dar mai important este cum învăţăm !