Şi totuşi ce se întâmplă atunci când visăm?
Visele ne fascinează pe mulţi dintre noi. Ce sunt şi ce înseamnă ele cu adevărat? De ce nu au niciun sens pentru noi atunci când ne trezim, dar au cu adevărat sens în timpul nopţii, în timpul visului? Visam pe tot parcursul somnului?
Bineînţeles că există teoria psihologică de bază, iniţiată şi susţinută de fondatorul psihologiei, Sigmund Freud şi continuată de discipolul acestuia, Carl Jung prin care visele din timpul nopţii ne spun ceva, sunt încărcate de simboluri care trebuie interpretate, ne spun despre cât de mulţumiţi suntem noi, ne transmit informaţii despre fricile, anxietăţile noastre si despre nevoile noastre care nu sunt indeplinite atat cat trebuie. Astfel, tărâmul viselor ne oferă multe informaţii desprinse din inconştientul nostru, care pot fi folosite în timpul zilei, atunci când sunt desluşite. Aşadar, adepţii psihanalizei, teoriei jungiene, subscriu acestor teorii şi interpretează ziua, ceea ce se visează noaptea. De altfel, fiecare formare în psihoterapie are propria metoda de interpretare pentru vise, acestea fiind strâns legate de aspecte din timpul zilei, dar şi din inconştientul nostru.
Teoriile moderniste sunt chiar opusul celor clasice. Sunt studii care sustin ca exista o legatura intre somn, vise si memorie, iar continutul viselor reflecta aspecte din consolidarea memoriei care se petrec in diferite stadii ale somnului. Se stie că ideile noi sunt bazate pe informaţii anterior stocate. Aceste fragmente, sau piese de informaţie sunt legate în reprezentări care folosesc la amintirea informaţiilor despre experienţe personale şi ne ajută să înţelegem şi să acţionăm în lume. Când aceste legături sunt slăbite, aceste informaţii pot fi amestecate, ori în timpul viselor sau în episoade amintite greşit, rezultând astfel într-un proces care ne duce pe cai neobişnuite către insight-uri creative şi idei noi.
Anumite tipuri de memorie, şi anume, memoria episodică şi cea contextuala, sunt puternic asociate cu hipocampul, acea structură din creier legată de memorie. Se presupune că hormonul numit cortizol are un efect represiv asupra funcţionarii hipocampului şi un efect de intensificare asupra amigdalei, astfel fiind asociat cortizolul cu funcţionarea hipocampului dar şi cu procesarea emoţională.
Visele reprezintă o oportunitate de a analiza starea mentală şi experienţa conştientă din punct de vedere fiziologic, care este diferita de cea reprezentata de starea de veghe. Se pare că visele bizare sunt un indicator al unei perturbări în consolidarea memoriei episodice, ca urmare a întreruperii comunicării care produce fragmente despărţite ale episodului original.
Mai mult, din studiul în care sunt descrise aspectele enunţate mai sus, reiese că dimensiunile personalităţii, cum ar fi nevrotismul, sunt corelate cu modalitatea în care ne amintim visele, dar şi cu nivelul cortizolului.
Referitor la momentele din timpul somnului in care visam, se ştie că somnul este împărţit în mai multe etape, iar visele apar predominant în etapa de somn REM, deşi studii recente au arătat că visele pot aparea în oricare din stadiile somnului.
Specialişti, cum ar fi somnologul Shelby Harris, considera că visele au un conţinut din ceea ce ni se întâmplă zilnic şi că prin ele se face o curăţenie în minte, pentru a se decide ce anume se păstrează şi ce anume trebuie “aruncat”. Mintea noastră are multe “fişiere”, iar prin vise, acestea se deschid şi se restructurează informaţia, astfel încât să rămână doar cea utilă, restul informaţiilor fiind uitate. Pentru a putea ajuta copiii să înţeleagă mai mult mintea umană şi modul în care creierul reorganizează constant „sertarele” cu informaţii, recomandam filmul Inside Out.
Cert este că putem privi visele din mai multe perspective. Prima perspectivă ar fi o modalitate de a interpreta visele, acestea fiind puternic legate de aspecte din inconştientul nostru care ies puţin câte puţin la suprafaţa şi care ne influenţează viaţa de zi cu zi. O altă perspectivă ar fi faptul că visele sunt legate de procesul de consolidare a memoriei şi că sunt influenţate de diferite structuri ale creierului, cum ar fi hipocampul şi de eliberarea unor hormoni, cum ar fi cortizolul. De asemenea, visele pot fi privite şi ca o modalitate de a „face curăţenie” prin informaţii şi amintiri, pentru a „arunca” acele amintiri care nu ne mai sunt necesare, acesta fiind un proces normal.
Anumite tipuri de memorie, şi anume, memoria episodică şi cea contextuala, sunt puternic asociate cu hipocampul, acea structură din creier legată de memorie. Se presupune că hormonul numit cortizol are un efect represiv asupra funcţionarii hipocampului şi un efect de intensificare asupra amigdalei, astfel fiind asociat cortizolul cu funcţionarea hipocampului dar şi cu procesarea emoţională.
Visele reprezintă o oportunitate de a analiza starea mentală şi experienţa conştientă din punct de vedere fiziologic, care este diferita de cea reprezentata de starea de veghe. Se pare că visele bizare sunt un indicator al unei perturbări în consolidarea memoriei episodice, ca urmare a întreruperii comunicării care produce fragmente despărţite ale episodului original.
Mai mult, din studiul în care sunt descrise aspectele enunţate mai sus, reiese că dimensiunile personalităţii, cum ar fi nevrotismul, sunt corelate cu modalitatea în care ne amintim visele, dar şi cu nivelul cortizolului.
Referitor la momentele din timpul somnului in care visam, se ştie că somnul este împărţit în mai multe etape, iar visele apar predominant în etapa de somn REM, deşi studii recente au arătat că visele pot aparea în oricare din stadiile somnului.
Specialişti, cum ar fi somnologul Shelby Harris, considera că visele au un conţinut din ceea ce ni se întâmplă zilnic şi că prin ele se face o curăţenie în minte, pentru a se decide ce anume se păstrează şi ce anume trebuie “aruncat”. Mintea noastră are multe “fişiere”, iar prin vise, acestea se deschid şi se restructurează informaţia, astfel încât să rămână doar cea utilă, restul informaţiilor fiind uitate. Pentru a putea ajuta copiii să înţeleagă mai mult mintea umană şi modul în care creierul reorganizează constant „sertarele” cu informaţii, recomandam filmul Inside Out.
Cert este că putem privi visele din mai multe perspective. Prima perspectivă ar fi o modalitate de a interpreta visele, acestea fiind puternic legate de aspecte din inconştientul nostru care ies puţin câte puţin la suprafaţa şi care ne influenţează viaţa de zi cu zi. O altă perspectivă ar fi faptul că visele sunt legate de procesul de consolidare a memoriei şi că sunt influenţate de diferite structuri ale creierului, cum ar fi hipocampul şi de eliberarea unor hormoni, cum ar fi cortizolul. De asemenea, visele pot fi privite şi ca o modalitate de a „face curăţenie” prin informaţii şi amintiri, pentru a „arunca” acele amintiri care nu ne mai sunt necesare, acesta fiind un proces normal.